Articolul a fost publicat inițial pe cristoiublog.ro
Dintr-un articol în altul, uimit de cele scrise pe Qmagazine.ro (la prima impresie, foarte bun site-ul! Abia acum îl descopăr!), dau de acest articol: Comisia Europeană, pe cale să interzică umorul[1]. Citind titlul, am avut un scurtcircuit în creier. Am zis că nu se poate, că e clickbait (titlu fals pentru a atrage click-uri). Adică, e prea de tot! Nu se poate!
i bine, se poate. După ce am citit articolul (mulțumesc pe această cale domnului Ambrus Bela) am căutat pe Google, și la un click distanță găsesc și sursa oficială. O aveți aici[2] și aici[3]. Eu, cu bancurile mele și meme-urile mele, ce voi face de acum în colo? Unde le voi posta? Pe Facebook postam glume despre naziști (deci nu pro-nazism, ci anti-nazism) și mi se bloca contul. Pe Facebook, dorind să vând cărți de istorie despre Al Doilea Război Mondial, mi s-a blocat contul. Vom ajunge să facem glume la colț de stradă? Da? Aștept Comisia Europeană să mă ia de urechi și peste ceva timp să ajung la știri: “Un bărbat în vârstă de x ani a fost prins în flagrant în timp ce făcea glume pe internet. Poliția face în acest moment cercetări.”
Este amuzant faptul că este interzis să fii amuzant. Mai amuzant este că asta e temă la Comisia Europeană. Dar hai să vedem despre ce este vorba! Voi cita direct de la sursa oficială și voi traduce în limba română. Evident, nu tot ce scrie în cele 18 pagini.
Așadar, pe site-ul Comisiei Europene, la secțiunea Afaceri Interne (Home Affairs), ni se oferă un rezumat, și mai jos un fișier PDF intitulat It’s not funny anomore. Far-right extremists’ use of humour (trad. Nu mai este amuzant. Folosirea umorului de către cei de extremă-dreapta). Un lucru ar trebui totuși să luăm în considerare, și anume faptul că la Legal Notice ni se spune că “acest document a fost pregătit pentru Comisia Europeană însă reflectă doar viziunea autorilor, iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare pentru orice consecință rezultată din reutilizarea acestei publicații.” Un fel de „noi [Comisia Europeană] vă prezentăm niște aberații pe site-ul nostru, aberații pregătite pentru noi, dar nu suntem răspunzători pentru asta. Ok! Și daca eu găsesc un meme pe internet și îl preiau, înseamnă că nici eu nu sunt răspunzător pentru asta, pentru că nu eu l-am făcut. În fine, prea multe detalii.
Articolul începe astfel: “Umorul a devenit arma centrală a mișcărilor extremiste pentru a răsturna societățile și pentru a coborî pragul spre violență. În special în contextul unui val recent de atacuri teroriste de extremă-dreapta, suntem martorii unor modalități “jucăușe” în comunicarea ideologiilor rasiste. În timp ce cei de extremă-dreapta se adaptează mediului online, abordările lor se schimbă fundamental. Acest trend a fost facilitat în special de așa-zișii alt-right (dreapta alternativă[4]) și s-a răspândit la nivel global. Această mișcare predominant online a adus noi standarde pentru a reface [orig. rebrand. Nu are traducere în limba română] pozițiile extremiste sub o înfățișare ironică, blurând [neologism din englezescul burring] linia dintre răutăți și potențialul de a radicaliza mesajul. Rezultatul este o forma nihilistică de umor direcționat către minoritățile etnice și sexuale [Minorități sexuale?! Sau minoritățile cu orientări sexuale diferite?] ce se presupune că inspiră fantezii violente – și eventual acțiuni. Acest articol examinează cum umorul funcționează ca un potențial factor în influențarea violenței de extremă-dreapta. Astfel, urmărim diseminarea strategică a narativelor far-right și discutăm cum extremiștii își ascund mesajele mizantropice în așa fel încât să poată nega intențiile rele sau prejudiciile inteționate. Aceste noi dezvoltări reprezintă mari provocări: În timp ce această nouă generație de extremiști violenți se naște din subculturile digitale fără un centru organizațional, strategiile de prevenție trebuie să își înoiască atenția și să se descurce cu intangibila natura a culturilor online.”
Bun, momentan m-am murdărit destul la gură de engleză (ups, am făcut o glumă “xenofobă”?!), voi lua o pauză pentru a analiza ce zic ăștia p-aici.
În primul rând, cei doi autori (Maik Fielitz și Reem Ahmed) sunt prea tineri ca să își dea seama de cât timp există astfel de glume pe internet. Când făceam glume de genul ăsta pe mIRC, ei erau încă în clasele primare, dar, ce să faci, ei sunt viitorul!
Da, aceste glume sunt prezente de mult timp pe internet și, de cele mai multe ori, chiar nu au nicio legătură cu extrema-dreapta sau cu dreapta-alternativă, ci pur și simplu cu un umor negru. Pentru că, conform specialiștilor, cei cu un umor dezvoltat, au și o inteligență peste medie. Mă întreb cum se va mai face de acum Stand-up Comedy.
În limba engleză mai există o expresie: Tongue-in-cheek. Este folosită încă din 1828, când Sir Walter Scott (un tip foarte fain, care scria poezii, romane și mai cocheta cu istoria. Știu de mulți ani de el, când îi citeam lucrarea „Letters on Demonology and Witchcraft”, pe vremea când cei doi autori ai acestui studiu încă se scobeau în nas) a folosit-o în romanul său Frumoasa din Perth (orig. The Fair Maid of Perth). Tongue-in-cheek se referă la o expresie umoristică sau sarcastică menită să ridiculizeze o situație serioasă. Sau, cum fac românii haz de necaz.
Revenind la ideile celor doi. Eu, cu toată experiența mea în mediul online, pe site-uri, platforme sociale, forumuri, mIRC și toate cele, nu am văzut extremiști care să apeleze la astfel de tactici, decât foarte rar. De obicei, ei atacă direct, fără jenă sau frică, trec la înjurături, amenințări etc. De ce? Probabil din cauză că extremiștii au un intelect prea scăzut pentru a fi în stare să facă glume atât de subtile. Sau poate că extremiștii din alte țări sunt mai inteligenți, nu știu. La noi „se face mișto” de orice, iar cea mai mare parte a oamenilor, în special a tinerilor, știu să guste acese glume, ba chiar și cei mai în vârstă, cum e familia mea și familia Bundy. Apropo de glume și producții TV! Mai țineți minte cum doreau să interzică filmul Pe Aripile Vântului și alte capodopere? Ei, chiar recent citeam despre cum noua generație consideră filmul Ace Ventura a fi extrem de ofensiv[5]. Da, da, filmul ăla la care ne prăpădeam toți de râs prin anii 90. Acum îmi vin în minte toate idioțeniile de cenzuri din ultimul timp, cu Black Lives Matter sau cu imbecilitatea interzicerii de a spune țigani celor de etnie rromă (că până și fostei mele, țiganca și ea, i se părea o imbecilitate).
Ieri urmăream live Marșul Diversității pe Facebook și vedeam cum ăștia de extremă-dreapta, pe lângă faptul că nu erau în stare să articuleze doua cuvinte, tot ce făceau era să înjure, să blesteme, conștienți fiind că foarte ușor se pot trezi cu contul închis. Deci, nu, eu personal încă nu am găsit un reprezentant al extremei-dreapta destul de inteligent încât să apeleze la sarcasm, deși nu neg că există, însă ei la rândul lor sunt o minoritate în majoritatea lor (ce joc frumos de cuvinte).
Cum să spui, mă frate, “în contextul unui val recent de atacuri teroriste de extremă-dreapta”?! Pentru că orice om îndeajuns de atent, tot ce vede zi de zi este cenzură și atacuri din partea celor de extremă-stânga. Ah, dacă te duci în orientul mijlociu, posibil să vezi atacuri teroriste de extremă-dreapta, dar noi aici vorbim despre Comisia Europeană, va să zică, Europa. Probabil că cei doi chiar au căutat mult pe internet pentru a găsi astfel de mesaje.
Hai să citim mai departe!
Puțin mai jos se cam contrazic, spunând că “umorul în contextul prevenirii și contracarării extremismului violent (P/CVE) a fost discutat extensiv ca formă de a combate ideologiile extremiste. Mai multe campanii contra-narative au folosit umorul pentru a pune la îndoială autoritatea grupurilor extremiste și pentru a le ridiculiza ambițiile.” Păi, mai sus spuneau că extremiștii folosesc umorul pentru a-i combate pe alții. “Deși este dificil pentru a ne da seama de eficacitatea acestor campanii, cercetarea ne arată că astfel de încercări sunt potrivite pentru a oferi alternative democratice tinerilor afectați. Astfel, potențialul umorului ca forma de persuasiune și eliberare este recunoscut de o varietate de persoane. Cu toate acestea, prea puțină atenție a fost oferită față de umorul utilizat de grupurile extremiste și subculturi ca formă de recrutare.” Deci, este total ok ca unii să folosească umorul, în timp ce alții nu. Democrație, egalitate, drepturi, nu? Grupurile extremiste recrutează folosind umorul?! Și eu ca prostul credeam că folosesc propagandă ieftină bazată pe istorie mai mult sau mai puțin corectă, interpretări incorecte ș.a.m.d..
Continuă să ne povestească cum această practică a umorului a devenit o problemă urgentă, deși cei care făceau astfel de atacuri (așa numesc ei acum glumele) nu aveau niciun cazier (criminal record) și nici nu erau membri ale unor organizații extremiste, nici măcar nu aveau legături cu alte scene locale. Va să zică, este atât de grav când un puștan sau adult cu mentalitate de puștan face glume pe internet, încât este aproape o crimă.
Pauză de divertisment. Banc:
Mama lui Bulă stătea de vorbă la cofetărie cu două vecine.
Subiectul: Cât de mult câștigă copiii lor.
Prima:
– Vasile, băiatul meu, a ajuns mare chirurg și are atât de mulți bani încât a făcut cadou o mașină unui prieten de-al lui.
A doua:
– Gheorgiță, băiatul meu, a ajuns mare avocat și are atâția bani încât a făcut cadou un apartament unui prieten de-al lui.
Mama lui Bulă:
– Bulă al meu n-a învățat nimic, nu s-a ales nimic de el, e șomer, se droghează. Și colac peste pupăză e și homosexual. Norocul lui e că are doi amanți, unul doctor și unul avocat, care i-au făcut cadou o casă și o mașină.
Revenind. Iluștrii autori ne spun că teroriștii își adoptă expresiile din cultura „meme”. Ce-i un meme (pronunțat mim)? Conform Wikipedia[6], este “o idee, un comportament, imagine sau stil care s-a răspândit pe internet, de obicei prin social media. Ce este considerat un meme variază în rândul comunităților de pe internet, iar subiectul se schimbă de-a lungul timpului…. Colocvial, termenii de meme sau internet meme sunt folosiți mai liber, devenind un termen-umbrelă (adică, care acoperă mai multe) pentru orice piesă de conținut comedic scurt.” Sau, conform adevărul.ro[7], “Conceptul de ”meme” a fost introdus în contextul discuţiei despre principiile evoluţiei şi este menit să explice de ce anumite idei sau culturi se dezvoltă şi evoluează. Exemple de astfel de meme-uri sunt melodiile, moda, tehnologia sau chiar bancurile… Un meme online este, aşadar, un concept care se răspândeşte rapid de la persoană la persoană prin intermediul canalelor de comunicare din online: mailuri, bloguri, forumuri, imageboard-uri, site-uri de socializare sau servicii de videohosting precum YouTube. În 2013 Richard Dawkins a caracterizat meme-urile online ca fiind idei modificate intenţionat de creativitatea umană ceea ce le face diferite faţă de ideea sa iniţială asupra conceptului. Aşadar, dacă la nivel social meme-urile evoluează şi muteaza similar evoluţiei darwiniste, în spaţiul online acestea sunt conştientizate şi modificate intenţionat de utilizatori.”
Pentru a simplifica aceste definiții, voi spune pe scurt că un meme este de obicei o imagine care satirizează o persoană, o situație, o idee. Și, pentru deliciul dumneavoastră, voi da mai jos două exemple de meme.
Autorii continuă să explice cum cultura skinhead (neo-nazismul, deși cultura skinhead nu avea inițial legătură cu neo-nazismul, prin anii 70 mai exact) își racolează adepții pe rețele folosind umorul, deși, recunosc și ei, că este imposibil de detectat dacă este vorba de ceva organizat sau nu.
Ce mi-a atras atenția la pagina 4 este faptul că aceștia susțin că “un simț al umorului comun a devenit o unealtă potrivită când vine vorba de indivizii cu ideologii extremiste, iar, ca și consecință, a contribuit la unele dintre cele mai oribile acte de violență din secolul 21”. Aici, mintea mea iar a avut un scurtcircuit. Deci, bombardamentele din orientul mijlociu, 9/11, protestele violente din toată lumea etc. au fost rezultatul unor…. glume de pe internet? Sau ce spun ăștia mici? Deci, repet: Cele mai oribile acte de violență din secolul 21. Asta după ce au folosit și termenul de terorism în acest articol. Va să zică, terorismul este provocat de niște glume de pe internet?! Mai aduc vorba și despre violența rasismului. Păi, polițiștii din America, care bat negrii ca pe snițele au devenit așa pentru că s-au uitat prea mult la glume pe internet? Nu are logică! Vorbim despre un articol care nu are logică, publicat de Comisia Europeană!
La pagina 5, după cum bine a observat și domnul Ambrus Bela, scrie mare: “Cele mai puternice arme cunoscute de omenire sunt satira și ridiculizarea.” O inepție mai mare de atât rar găsești. Când o începe Putin să ne bombardeze cu satiră și ridiculizare, o să fim toți pe jos!
Puțin mai jos, ne spun cum cei de extremă-dreapta au ales umorul și satira ca arme centrale împotriva democrației liberale și political correctness-ului. Păi, da, este normal ca unor oameni să nu le placă ceva, și, în loc să atace, preferă să “facă mișto” de cei care aberează și merg prea departe cu political correctness-ul. Până la urmă, dacă vorbim despre democrație liberală, ar trebui să aibă dreptul să râdă și să spuna ce vor despre cealaltă tabără.
Mă opresc la pagina 6, fiindcă nu mai rezist să citesc și să analizez asemenea aberații. Însă, mă gândesc, la câte glume și meme-uri am, de toate felurile, ăștia m-ar schingiui!
Pe vremea când eram tânăr băiet, mă băteam cu neo-naziștii în baruri când chiar mă atacau pe mine și pe prietenii mei, și nu începeam să mă plâng și să fac din asta țelul vieții mele. Întotdeauna vor exista adversari, dar dacă vrei să fii corect și cu adevărat democrat liberal, asumă-ți poziția și nu deveni la rândul tău un dictator! Folosește inteligența (pe care pretinzi că o ai) să contracarezi glumele și argumentele celorlalți. Folosește legile actuale dacă ești hărțuit sau dacă consideri că ești atacat în vreun fel sau altul. Este adevărat că bullying-ul a devenit o problemă serioasă pe internet, și chiar trebuie să se găsească soluții pentru asta, însă este o diferență între bullying și glume.
Nu vreau să se înțeleagă că fac o apologie extremei-drepte. Nicidecum! Nu-i suport! Ce vreau să spun aici este că vorbim despre niște GLUME. Cred că acești copii iau totul prea în serios, și ar trebui să înceapă să trăiască în lumea reală, să se adapteze, și să se bucure de moment, să râdă la glume sau să ignore ce îi deranjează, decât să scrie astfel de aberații. Cât despre Comisia Europeană și Uniunea Europeană, chiar nu mai am ce să spun. Sunt o dezamăgire totală! Când am intrat în UE m-am bucurat, fiindcă promitea ceva, însă ce ni s-a promis și la ce s-a ajuns nu se poate compara. Este un fel de imperialism, cel puțin în viziunea mea. Iată cum, din banii noștri, ai contribuabililor Uniunii Europene, ca niște idioți care suntem, finanțăm astfel de indivizi care doresc să atace unul dintre puținele lucruri pe care le mai are omul în aceste vremuri grele: Umorul.
[1] https://www.qmagazine.ro/comisia-europeana-pe-cale-sa-interzica-umorul/
[2] https://home-affairs.ec.europa.eu/networks/radicalisation-awareness-network-ran/publications/far-right-extremists-use-humour-2021_en
[3] https://home-affairs.ec.europa.eu/system/files/2021-03/ran_ad-hoc_pap_fre_humor_20210215_en.pdf
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Alt-right
[5] https://thoughtnova.com/millennials-are-calling-ace-ventura-pet-detective-super-offensive
[6] https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_meme
[7] https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ce-meme-aparut-data-termenul-folosit-milioane-oameni-1_5e7dcc815163ec42713a6088/index.html
