[ Versuri pentru suflet ] “Sunt tanar, doamna!” de Mircea Dinescu

“Sunt tanar, doamna!” de Mircea Dinescu

Sunt tânar, Doamna, vinul ma stie pe de rost
si ochiul sclav îmi cara fecioarele prin sânge,
cum as putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreste si doar uitarea plânge.

Sunt tânar, Doamna, lucruri am asezat destul
ca sa pricep caderea din somn spre echilibru,
dar bulgari de lumina dac-as mânca, satul
nu m-as încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânar, Doamna, tânar cu spatele frumos
si vreau drept hrana lapte din sfârcuri de cometa,
sa-mi creasca ceru-n suflet si stelele în os
si sa dezmint zapada pierdut în pirueta.

Sunt tânar, Doamna, înca aripile ma tin
chiar de ating pamântul pe-aproape cu genunchii,
aceasta putrezire ma-mbata ca un vin
caci simt curgând prin dânsa bunicile si unchii.

Sunt tânar, Doamna, tânar, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara
desi arcasii cetii spre mine îsi reped
sagetile vestirii, sunt tânar. Buna seara!