7 dimineata. Dormind ca un prunc, simt cum se cutremura geamurile, un sunet impunator vine de afara. Incerc sa ignor, ma intorc pe cealalta parte si trag plapuma pe cap. Sunetul continua, de aceasta data parca mai amplificat. Deschid ochii, ma uit pe tavan si ma intreb, ce dracu scoate acest zgomot. M-as fi putut gandi la fel de bine ca sunt tancurile rusilor ce trec printre stradutele din zona.
In fine, ma dau jos din pat, deschid geamul si sunt lovit de Bucuresti. Un cretin sta si claxoneaza undeva, nu stiu unde, dar nu prea ia pauza. Undeva mai in dreapta, se aud glasuri angelice: “Da-te baaa! Nu vezi cum te-ai pus in drum?!”. Apoi, acel sunet… acel sunet inspaimantator, impunator, precum un tanc gata sa faca praf orice ii sta in cale. Nu vad nimic, nu-mi dau seama de unde vine acel zgomot. Claxoanele imbecilului continua, acompaniate acum de alarma unei masini, ce imi aduce aminte cu nostalgie de alarmele masinilor in anii 90.
Aprind o tigara admirand acest peisaj, asteptand cu nerabdare sa vad ce masinarie scoate acel sunet. Se apropie, o simt, o aud….. acum, o si miros. Este masina de gunoi. Fmm.
Buna dimineata, Bucuresti!
