Resemnare

Ultimele săptămâni au fost definitorii pentru tot ceea ce înseamnă durere sufletească, disperare, haos, epuizare. Mintea, corpul și sufletul, toate afectate peste măsură, toate în suferință, zi și noapte, fără vreo cale de scăpare. Iar asta este cel mai terifiant, știind că nu există scăpare. Când spun că știu, mă refer la faptul că tot ce am scris în toți acești ani, tot ce am gândit, tot ce am simțit, ce am vazut s-a adeverit, incontestabil. Strigătele de ajutor au fost precum cele dintr-un vis în care vrei să țipi și nu iese niciun sunet, când vrei să fugi și rămâi pe loc, cand visezi că te înneci, sau cazi în gol, într-un abis întunecat. Este greu de descris starea pe care o am chiar și în acest moment, când orice efort, fie mental fie fizic este un efort cu ultimele puteri. Mă dor tâmplele, și capul, în special în spate, dar și toți muschii. Rămân uneori cu fața încordată sau dinții încleștați de unde vin apoi alte dureri, de maxilar sau de ochi. Dar niciuna nu se compară cu durerea sufletească, care uneori se transforma într-o durere resimțită fizic, la nivelul inimii, care simți că stă să explodeze, că este strânsă ca într-un pumn sau uneori străpunsă de un pumnal.

Tot ce spun aici pare inspirat din poeziile unor scriitori lipsiți de talent, care se folosesc de clisee în fiecare frază. Faptul că sună precum o poezie atât de proastă este dureros. Poate nici eu nu am cuvintele potrivite pentru a spune ce simt, le descriu pur și simplu exact așa cum le simt. Chiar și acum, durerile de spate, de umeri, de cap, mă împiedică să stau pe scaun să pot scrie. Ma simt parcă paralizat, parca tot ce mai pot face este să zac în pat, să mi se dea apă să beau, să nu pot ridica decât mâinile din când în când. Chiar și să vorbesc îmi este greu. Cu greutate, cu efort, cu ultimele puteri mai rezist să scot sunete, iar limba îmbârligată face ca tot ce spun sa nu fie inteligibil, de parcă aș fi anesteziat de un drog. Dar dacă aș fi anesteziat, nu aș simți durerea. Acum pot simți numai durere, și nu am energia nici măcar sa o mai exprim într-un fel.