Am scris in ultimul timp numai ineptii, postari fara substanta. De ce? Habar n-am. Ba poate si acum scriu tot fara substanta si ar trebui sa ma angajez la supermarket si sa-mi vad de… hm.. de viata.
Ce rahat ma intereseaza pe mine politica (romaneasca sau straina) cand acesta este un subiect mort iar subiectul mortii este mai viu si mai important decat politica? Politica este o iluzie, o joaca a unei puteri imaginare, care nu are reguli adevarate ci doar idei ce se schimba in interesul unuia sau altuia.
De ce nu ne preocupa Viata, Iubirea si Moartea? Nu acestea sunt scopul Creatiei? Nu acestea sunt etapele prin care trecem toti?
Traim cu frica de iubire si moarte, desi tot aceste “cuvinte” rasuna cel mai puternic in sufletul oamenilor si tocmai lipsa de intelegere a lor ne fac viata un chin mai rau, probabil, decat ele.
“Teama de necunoscut este cea mai contagioasa boala sufleteasca.”
Si cum sa putem vorbi despre asa ceva, cand de fapt nimeni nu are habar de ele, desi este interesat cumva, in adancul lui, de a le afla esenta? Sa fim atat de putini, cei cu aceasta fascinatie morbida? Sau suntem putini doar cei ce o privim cu seriozitate si sinceritate?
Pe patul de dragoste nu vorbeste nimeni despre politica si nici pe patul de moarte. Nu vorbesti decat despre lucrurile esentiale vieti… despre arta, despre oameni, despre lectiile invatate, despre greselile facute si uneori repetate, despre copii si copiii lor…
sau poate sunt prea obosit..
