Terapeutul de pe Facebook, sau rebuturile facultăților de psihologie din România

Am mai scris pe blog despre acești psihoterapeuți aici și aici. Cu alte cuvinte, acei terapeuți de pe Facebook care mai mult te bagă în depresie și confuzie. Dar ceea ce mi-a fost dat să văd recent, m-a revoltat rău de tot.

Pe un grup de Facebook pe unde se perind fel și fel de terapeuți, unii buni, cu siguranță, iar alții total imbecili, o fată a postat următorul mesaj:

Bun, înțeleg să îți dorești să lucrezi cu cineva căruia să-i pese de tine, să simți empatie. Până la urmă, dacă te uiți pe majoritatea website-urilor ale acestor terapeuți, vei vedea că ei înșiși își fac reclamă de genul “dacă simți nevoia să vorbești cu cineva în care să ai încredere, dacă simți nevoia de ajutor și empatie etc. etc. vino să vorbim, te voi asculta cu atenție fără să te simti judecat(ă) și vom încerca împreună să rezolvăm etc etc.

Fata, ce-i drept, cere mai mult de atât. Dorește să fie făcută să se simtă iubită (dar nu să fie iubită de terapeut), sacrificiu de sine, înțelegere autentică. Și întreabă: Cer prea mult?

În fine, nu are rost să rescriu tot ce a scris fata, asta puteți citi în poza de mai sus. DAR… vine cu niște întrebări, fiindcă spune încă de la început că este confuză și nu întelege ce se întâmplă. Întreabă dacă cere prea mult, întreabă de ce se simte așa, de ce vrea atât de multă iubire și de ce nu reușește să o aibă. Apoi, îi întreabă pe terapeuți, experți în problemele “sufletești”: empatizați cu mine? Mă înțelegeți?

Consider că un terapeut adevărat și-ar fi pus întrebarea dacă nu cumva este vorba de o problemă mai complexă, precum o tulburare de personalitate. Dar cum majoritatea terapeuților se împiedică atunci când vine vorba de tulburările de personalitate, nu mă miră răspunsurile și mai ales atitudinea celor care au răspuns la acea discuție.

Nu spun că ar fi trebuit să-i pună vreun diagnostic online, un terapeut nici nu poate pune diagnostic, numai un psihiatru sau psiholog clinician poate, însă și-ar fi putut pune întrebarea dacă nu cumva persoana în cauză are ceva mai mult decât o simplă dorință de a fi înțeleasă, îngrijită, iubită etc.

Nu voi sta acum să analizez cele spuse de fată, nici să mă gândesc că ar putea avea tulburare de personalitate borderline sau tulburare de personalitate dependentă, asta revine, cum spuneam, psihiatrilor și psihologilor clinicieni. Ce vreau să arăt aici, este modul în care i s-a răspuns, “sfaturile” care i s-au dat și chiar atacurile către ea.

Voi reda mai jos printscreen-uri care arată atitudinea acestor așa-ziși profesioniști, auto-intitulaților oameni de știintă și inclusiv implicarea mea în discușie, de data aceasta fără să mai cenzurez numele unor individe, pe propriul risc, ca să știe lumea ce fel de experti sunt. Recomand să citiți toate printscreen-urile, devin din ce în ce mai “bune” și veți înțelege cu ce fel de oameni putem avea uneori de-a face când mergem să ne tratăm.